planeta ham ham un loc

Planeta Ham Ham, un loc …

Cand iti iei un catel, mai ales daca e primul pe care il cresti, nu te gandesti la toate situatiile viitoare pe care le poti intalni.

Si uite ca ne-am trezit cand avea Axel vreun anisor ca trebuie sa plecam de acasa si nu putem sa il luam cu noi. Ce facem cu el? Ce e mai bine pentru el? Noua oricum urma sa ne fie extrem de greu fara maimutica noastra!

Tot intreband in stanga si in dreapta, am realizat ca exista doua optiuni: fie il lasam acasa si rugam un prieten sa aiba grija de el, fie il ducem la o pensiune/hotel pentru catei.

[De obicei il luam cu noi peste tot, dar pana in prezent am evitat sa il ducem cu avionul pentru ca este o rasa brahicefalica si exista riscuri pentru el pe care nu vrem sa ni le asumam.]

Asadar, am apelat si noi ca tot omul responsabil la un hotel pentru catei, unde a stat de 3 ori pana acum (are aproape 3 ani). As vrea sa va impartasesc pe scurt experientele noastre cu Planeta Ham Ham, ca despre acest hotel este vorba.

Am ales acest hotel la recomandarea altor posesori de catei, cunostinte sau prieteni, motiv pentru care am mers si noi cu Axel cu mare incredere.

Prima data l-am cazat intr-o “odaita” care avea si camera de supraveghere, pe motivul ca il vom vedea tot timpul si ne vom “amagi” dorul. Insa eram “distrusi” emotional de fiecare data cand ne uitam la el si il vedeam cum sta cu ochii numai spre usa de la intrare, parca asteptand sa fie salvat.

A fost atat de greu in prima zi, incat in urmatoarea am sunat si am rugat sa il duca la gradinita pentru catei (un fel de tarc in care stau impreuna in timpul zilei). In felul acesta catelul nu mai era atat de trist pentru ca era in compania altor patrupede; oricat de “confortabila” era camera, era singur toata ziua.

Informativ: cateii sunt plimbati si hraniti in functie de cum au ei programul acasa, dar nu am verificat niciodata daca a fost respectat acest program (este si destul de greu spre imposibil sa ii verifici).

Cand l-am luat pe Axel, dupa 3 zile, era putin salbaticit, dar fericit ca ne vede. Fiind atat de mult timp in compania altor catei mirosea a “ghetto dog”, dar era ceva normal, nu sunt paranoica.

Ceea ce m-a deranjat a fost faptul ca ajunsi acasa am realizat ca pe spate avea foarte multe urme de zgarieturi sau muscaturi cicatrizate. Am mers la veterinar care ne-a spus ca probabil fusese muscat superficial, probabil un caine mai mare il pusese la punct sau il zgaltaise putin.

Am sunat la receptie si le-am zis, mi-au comunicat ca nu stiau de incident, ca vor verifica camerele de supraveghere si ca ma vor anunta daca cumva fusese muscat (niciun raspuns). In capul meu mi-am promis ca nu vom mai merge acolo, insa dupa nici 2 luni am fost nevoiti din nou sa il lasam.

De aceasta data am luat o camera care avea si un fel de tarculet atasat si nu am ales optiunea de gradinita in timpul zilei, tocmai ca sa evitam incidentele neplacute. Mi-au zis ca se vor ocupa cu foarte mare atentie, ca e in siguranta, bla bla.

L-am lasat doar 2 zile si nu a avut prea mult de “suferit”. Cand l-am luat era doar flamand si suparat, dar fizic nu avea nimic. Ce nu imi placea era ca tot observam ca atunci cand il lua ingrijitorul si voia sa ii puna hamul se lasa in jos, ca si un caine “supus” (poate prea supus in urma maltratarii?), insa am vrut sa ignor acest aspect.

A treia oara l-am lasat din nou intr-o camera mai mare, fara tarc, am ales programul cu gradinita insa i-am rugat sa fie atenti sau eventual sa nu il puna cu caini care sunt dominanti sau de talie mare.

De regula prietenii lui Axel sunt cainii de talie medie si mare, cu ei se intelege cel mai bine, din pacate insa in tara noastra cainii echilibrati sunt extrem de putini, chiar foarte putini.

Dupa ce l-am luat, parca tot 3 zile a stat, am observat ca a facut pisu timp de 2 minute (pe ceas) si caca cam 2 pungute pline (ceea ce pentru el este cantitatea pentru o zi, in mod normal). Tin sa mentionez ca l-am luat la ora 4 dupa-masa si nu avea cum sa retina atat de multa urina decat daca in ziua respectiva nu fusese scos deloc pana la acea ora.

Acum ce sa va mai zic, ca de cand a fost la Ham Ham Axel are o mica deprindere nu prea placuta: latra la orice si se sperie foarte des si din nimicuri. Nu vreau sa le fac antireclama, pentru ca nu pot sa fiu sigura de tot ce s-a intamplat acolo, eu insa imi cunosc bine cainele si m-am ocupat de el, atat cat am stiut, ceva insa de acolo nu a fost tocmai pe placul lui.

Aceasta locatie e promovata peste tot, camerele arata bine, locul e destul de bine intretinut, insa ingrijitorii lasa de dorit.

Pentru ca se vede pe fata mea cat sunt de “disperata” atunci cand il las acolo, s-au gandit sa imi dea de inteles ca el poate fi mai bine ingrijit daca ar primi o mica atentie, atentie pe care le-am si oferit-o cu mare drag, pentru ca as face orice pentru ca Axel sa nu sufere atunci cand e departe de mine.

Poate ma intrebati daca l-as mai lasa acolo, sincer nu stiu. Sunt constienta ca vor mai fi situatii in care nu voi avea ce face si va trebui sa il cazez undeva. Nu am incercat alte “hoteluri” de genul acesta si nici nu imi convine sa merg undeva la periferiile Bucurestiului ca sa imi las catelul.

Daca o voi face in viitorul apropiat va fi din nou cu mare frica, frica sa nu cumva sa imi gasesc catelul traumatizat fizic sau psihic.

Daca pentru ei e doar un animal, pentru mine e cel de-al treilea membru al haitei si avem o haita mica dragii mei, prea mica ca sa nu ne pese unii de altii atat de mult!

Voi ce fel de experiente aveti cu Planeta Ham Ham?

2 thoughts on “Planeta Ham Ham, un loc …

  1. o femeie

    nu am catel, dar consider ca un animal e ca un copil: o responsabilitate. De cand s-a nascut fata mea mi-am aliniat concediile in asa fel incat sa fie potrivite si pt ea. Vecinii mei au caini, la fel isi fac concediile – ani de zile au fost la mare cu cortul pt ca nu i-au abandonat. Unul din caini a murit (12 ani) si au plans dupa el…

    Reply
    1. mara Post author

      Catelul nostru e peste tot cu noi, in concedii, in timpul liber, la munca. Facem sacrificii in fiecare zi pentru el, exista insa momente in care nu poti sa il iei cu tine, pur si simplu. Nu pentru ca nu vrei sau pentru ca nu iti e comod, pentru ca e imposibil. Atunci, pentru cei care se confrunta cu astfel de situatii ar trebui sa existe un loc “sigur”, unde poti sa iti lasi catelul 2 zile, fara sa iti fie frica ca se imbolnaveste sau pateste ceva. Despre asta era vorba.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *