super mario patura tricot

Super Mario tricotat de Super Man

Imi amintesc cu mare drag de copilarie, cea mai pura perioada din viata fiecarei persoane, sau cel putin asa ar trebui sa fie.

Pe atunci nu existau telefoane inteligente, tablete, laptopuri, calculatoare, pe atunci nu aveam nici macar program la televizor toata ziua. Mai mult chiar, pentru a vedea cat de cat imaginea color aveam o folie indigo (cel putin eu asa imi amintesc) pe care o puneam in fata ecranului. Aroganta maxima erau jocurile (tenis de camp: 2 linii care erau paletele si un punct care era mingea) implementate in frumosul nostru televizor alb-galbui. Lucrurile erau mult mai simple, pe atunci.

Si totusi, cand am crescut ceva mai maricei, cu aproximatie prin generala, ne-am “upgradat” si noi la tehnologie. Primul “joc pe televizor” care mi-a cucerit tineretea a fost Super Mario Bros si ale lui lumi necunoscute.

Cata bucurie simteam cand finalizam cate un nivel, cand descopeream un nou loc ascuns, cand ne luptam cu balaurul si salvam printesa. Am adormit de multe ori cu gandul la caramizile pe care nu le-am spart si care ar fi putut ascunde comori nestiute, ce simplu era totul.

Au fost mai multe jocuri video care m-au fascinat: Tank, Galaxy (nu am verificat daca acestea sunt numele exacte, eu asa imi amintesc), dar si cel in care impuscam rate si cainele le aducea Duck Hunt parca.

Casetele aveau scrisul (chinezesc) aproape sters de atata utilizare si imprumutare; cata bucurie era pe capul nostru cand primeam o caseta noua. Recunosc ca avand un frate si o singura consola a fost putin mai dificil, dar imi placeau si luptele cu testoasele ninja, de voie si nevoie.

Cu siguranta ca nu numai copilaria mea a fost influentata de instalatorul haios (Mario) si de fratele lui, Luigi, probabil multi dintre noi am facut mai mult decat sa jucam de la inceput si pana la final fiecare nivel, din fiecare lume.

De exemplu, un norvegian in varsta de 31 ani, Kjetil Nordin, a petrecut 800 de ore timp de 6 ani tricotand o patura (2,2 x 1,8 metri) care este copia fidela a primei harti a jocului Super Mario Bros.

A folosit 100 de ghemuri de lana, a fost extrem de atent la culorile folosite astfel incat imaginea sa iasa perfect, a stricat patura de fiecare data cand modelul sau culoarea nu erau asa cum isi dorea. Pe scurt, s-a implicat trup si suflet in acest proiect.

Cand am citit articolul m-am gandit ca nu e prea “sanatos” tipul asta, dar pana la urma am aflat ca el in toata aceasta perioada a avut destul de multe realizari profesionale: a obtinut 2 diplome universitare, a castigat de doua ori campionatul norvegian de Sky Diving pe echipe si si-a inceput cariera profesionala.

Crosetatul este pasiunea lui iar in timpul liber realizeaza diferite figurine pentru toti cei dragi, asadar respect pentru cei care isi urmeaza pasiunile chiar si atunci cand acestea par “ciudate” in ochii majoritatii!

Voi cat de departe ati mers pentru pasiunea voastra?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *