valentinesday

Valentine’s Day sau cum fiecare poveste de dragoste e unica!

Fiecare are dreptul la o parere, despre orice si oricine. Pana la urma suntem ceea ce gandim (si mancam). Nu sunt genul care sarbatoreste Valentine’s Day, dar nici nu ma transform intr-o haterita in aceasta perioada.

Din punctul meu de vedere nu ar trebui sa existe o zi speciala in care sa sarbatorim Dragostea. Dar, pentru ca lumea nu este “construita” in jurul mentalitatii mele, foarte multe persoane considera ca este “cool” sa fie in acest fel.

Aseara am fost la film (“The Shape of Water”), nu pentru ca era Ziua Indragostitilor, ci pentru ca e Miercuri si e Orange film. Cand putem, Miercurea suntem la Baneasa, pentru ca ne place sa platim doar un bilet in loc de doua.

Pentru ca A. fusese la dentist si nu avusese timp sa manance, am decis sa mancam ceva rapid inainte. Eu doar un desert … pentru ca … tiroida/hormoni … dependenta de dulciuri.

Valentine’s Day este o zi plina de povesti de dragoste

Stand si admirand oamenii, pentru ca asta este activitatea mea preferata in momentele in care scap din casa, am realizat ce se intampla in jurul nostru.

Toata lumea era imbracata frumos, de sarbatoare. Unii exagerasera pe alocuri, dar asta e alta poveste. Florile, plasutele cu cadouri erau prezente in mainile delicate ale fetelor/femeilor.

Ceva ciudat era ca cele mai multe prezente erau de “doi cate doi”, ca si la gradinita. Toti se tineau romantic de manuta, isi zambeau si se priveau in ochi.

Probabil in acest cadru eu si A. paream “intrusii”. El stand cu ochii-n telefon, eu vorbind la telefon si analizand lumea din jur.

La un moment dat vine o tipa (angajata acolo) si aprinde lumanarea de pe masa. Probabil ne urmarise o perioada si vazuse ca ne lipseste “giugiuleala”.

Fiecare poveste de dragoste este unica!

La care noi, amandoi, parca ne vorbiseram dinainte: “nu e nevoie, am cerut deja nota!”. Saraca fata, se uita in ochii mei de parca ar fi vrut sa ma imbratiseze.

Probabil cand a ajuns acasa a povestit tuturor ca a cunoscut un cuplu care nu se iubea, tocmai azi (adica ieri, dar ati inteles ideea).

Si chiar nu era cazul sa aprinda lumanarea, pentru ca in maxim 30 de secunde eram plecati.

Fiecare poveste de dragoste este unica, cu bune si rele, nu trebuie judecata si nici inteleasa, pentru ca nu putem. Am incetat sa-i judec pe cei care sarbatoresc fals, din punctul meu de vedere, aceste zile.

Daca chiar si pret de o secunda sunt fericiti in acest fel, cine sunt eu sa-i judec. Pot doar sa ma amuz, dar pana la urma si povestea mea este una amuzanta, in ochii lor. Nu-i asa?!

sursa imaginii: http://bit.ly/2BYsLIM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *